Zeul pietrei unghiulare

Să mă sprijin pe întuneric
când cu dreapta mea mă clatin,
aripă bătând sălbatic
în locașul biosferic,

eu, ziditul din celule,
templul vieții filogenic,
om,cu duhul meu astenic
rătăcit printre globule,

piatră-n care începe unghiul,
zeu al pietrei unghiulare,
i-am negat căderii junghiul

și din pârghii,din mișcare,
cum i-e mersului genunchiul
m-am surpat în nemiscare.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în BIOSONETE și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s