Pe fusul diviziunii în celule

Crapă de zi ca lemnul despicat,
toporu-i soare ascuns în azvârlire,
ai pus de aseară pieptul la arat
cu lama răsuflărilor subțire,

îmbraci un trup, ca cel pe care-l ai,
e altă zi, alți pași, altă pădure,
alte frunze când copacii-i tai
îngenunchează-n luciul de secure.

Viețuiești de-a valma în comune,
cărările te poartă separat
pe fusul diviziunii în celule

ca lâna dintr-un  ghem predestinat
printre figuri, obsesii, vreri destule
cu fericirea închisă în păcat.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în BIOSONETE și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s