Aruncă-ți ofilirea din genom

Dă-mi mâna florii tale de grădină,viața
ta din spre pământ,aceeasi sevă ca un
legământ ne poartă mineralele din tină.
Să ne ferim de domnișoara casei,doar
ea ne poate despărți cu întrebarea ce-i
va arăta frumoasei,  iubită de va fi sau
nu va fi.
În floarea noastră eu sunt doar caliciul,
tu esti corola, sânge viu de om,aruncă-ți
ofilirea din genom,căci moartea e doar
un artificiu,un joc de margarete,un capriciu
al domnișoarei cu întrebări de pension.

Bucuresti 3 dec. 2012

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în BIOSONETE și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s