Steaua căzătoare

În carte îți scriu Doamne
gând încopertat
sunt țesător cu ziua la firul cu dendrite
mai am de scris pagini de aer nezburat
cu literele mele din gânduri
nevorbite
așa îmi scriu vederea în lumea dintre lumi
eu levitez în spațiul chiliei
sub meninge
mă încălzesc la flacăra hârtiei dintre mâini
dar pagina-i prea albă
și duhul ei mă ninge
prin porii luminii curge întuneric
când mă trezesc e noapte în rătăcirea mea
până la răsărit e un orizont
jertfelnic
cu lancea dimineții mă vor însângera
ca un deșert simt fața
o lacrimă-i bolnavă
stâncă pe un munte de nisip
– pune-i aripă Doamne ridică-mi-o în slavă !
e steaua căzătoare ochiului
pe chip

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s