Arhive pe categorii: Uncategorized

la sărbătoarea peștilor exotici

demult plutesc pe oceanul trăirii mi-am dat și astăzi la apă luntrea zilei mi-am propus să ajung la confluența sângelui credincios cu apele limfei am fost invitat la sărbătoarea peștilor exotici diseară când va pluti apusul pe magia înserării și … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat | Lasă un comentariu

toți ne iubim regina mirabilă din Saaba

la albul mers al lunii adăugăm un pas un salt către niciunde precum ne duce gândul suntem și noi ființe din câți am mai rămas drept purtători de rime cât ne-o mai vrea pământul căutători de ceață prin neuronii minții … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

strălucitoarea scânteie

am înțeles ! mi-a fost dat să trăiesc într-o lume fulgerată aici mi s-a oferit metafora vieții ontogenic cred că am trecut și prin dimensiunile raiului aici am fost chemat și eu să dau numele cele mai frumoase lucrurilor simt … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

primele gânduri

  așa cum sunt eu o zidire de viață într-un singur om un trup al celulei somatice o sămânță de liniște sădită aici în câmpiile roșii sunt plin de sufletul meu ca respirația de aer proaspăt și curat m-am îmbogățit … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat | Lasă un comentariu

în sclavia talentului

mamă fă-mă din nou la tine-n pântec embrion ! m-a strivit carnea strângându-mi în brațe scheletul nu mai pot să mă înalț pe vertebrele zorilor au început semenii să -mi lovească cu pietre țeasta cuvântului îmi sângerează vocalele se sfarmă … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

spiritul dimineții

stau sub șopronul pielii și privesc cum mi se agață vocea-n dinții nopții nici măcar auzul nu mai pleacă din patul tăcerii se poate zări cum îmi pătrunde vântul ca o lance în rana albă a coastei și chiar mă … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

singuri înaintea risipirii

stăm acum la dreapta înstrăinării noastre de parcă toată viața am fi plutit sub parașutele palmelor deschise n-am fost în stare să le strângem în pumni cu furie trăgând de liniile vieții / inimii / norocului / să putem și … Continuă lectura

Publicat în Galopul alb, Uncategorized | Lasă un comentariu