Arhive etichetă: Carti Dan Tipuruta

drumul închis

i-aș decoji luminii marginea de zi să-i rămână numai jertfa de întuneric chiar mersului i-aș decoji zgomotul pasului prea se aude strigătul somatic al oaselor femurul țipă când aruncă dureros cu zarul rotulei se nimerește numai numărul său câștigător poate … Continuă lectura

Publicat în A.D.N.-ul fericirii | Etichetat , , | Lasă un comentariu

moartea codrului

și chiar visam bejenii în subcarpații getici adesea îmi cânta din frunză luna căprioarele îmi rumegau vorbirea doar ele înțelepțeau tăcerea prin ochii adânci sticloși și vă asigur că atunci când a venit monstrul cu fălcile tăioase am văzut în … Continuă lectura

Publicat în A.D.N.-ul fericirii | Etichetat , , | Lasă un comentariu

năvodul libertății

mituiește-ți croitorul să-ți facă un costum dintr-o piele mai largă încheiat până sus la nasturele răsăritului cu două butoniere în partea de nord a cerului de care în zilele cu răsărituri triste să-ți poți agăța ca pe o floare vederea … Continuă lectura

Publicat în A.D.N.-ul fericirii | Etichetat , , | Lasă un comentariu

mereu de la capăt

până la urmă aș munci în folosul istoriei dar prea sunt plătit cu partea necolorată a zilei și munca precum boala e o stare de spirit are și ea febra ei o floare roșie prinsă la butoniera speranței un fel … Continuă lectura

Publicat în A.D.N.-ul fericirii | Etichetat , | Lasă un comentariu

Genetica îngerilor

sunt rigă în palatul vertebrei, dar mă doareîn encefal coloana gândului, se frânge sub neatinsul minții ca sub o întrebare: -câtă ereditate port în destin, cât mi-e de înger fratele de cruce al credinței? genetica ne-a dat același cromozom, îmi … Continuă lectura

Publicat în Genetica îngerilor | Etichetat , , , | 1 comentariu

Magia realității

Pe aici sunt munţi săraci cu ţâţele secate, pe care pui noroşi vin încă să le sugă, şi babele ce-şi leagă uscate- le mâini ca basmalele împreunate a rugă, câţiva beţivi prin crâşmele murdare, puţind a nostalgică duhoare de ţoi, … Continuă lectura

Publicat în MAGIA EREDITĂŢII | Etichetat , | Lasă un comentariu

Două scoici

Când țărmul și-a trimis semințele fecunde în gineceul mării, într-un loc, într-altul, ne-am regăsit noi, două scoici zăcânde, tu, scumpa mea Lameli, eu, tânăr, Branhiatu. Ne-am cunoscut de mult în orizont marin, în crângul cu origini cuacervate, locuiam într-un cartier … Continuă lectura

Publicat în MAGIA EREDITĂŢII | Etichetat , , , | 3 comentarii