Arhive pe categorii: la vest de stânca temporalului

  prea suferim în noi de zor şi trăncăneală de crăpatul pietrei cu minciuni sadea ne-am molipsit în creierii sângelui de-o boală pe care nici blestemul n-o poate vindeca suntem înfricoşaţi ca de-o descumpănire ne cade pasu-n glezne fugind de … Continuă lectura →

mi s-a născut dorinţa de cărămidă nouă vreau altă tencuială pe zidul facial un fel de bronz turnat pe tâmplele amândouă care să-mi ţină fruntea în planul vertical şi eventual o schelă cu trup ondulatoriu precum lumina-şi poartă în slavă … Continuă lectura →

mi-a rămas înțelesul înafara cunoașterii l-am adulmecat cu simțul meu olfactiv pe câțiva neuroni specializați în arta descifrării i-am îndreptat către școala intuiției în folosul gândirii mi-am pus la muncă întreaga liniște a acestei după amiezi de duminică am și … Continuă lectura →

nimeni nu ne mai vindecă de metehnele secolului ! ar fi nevoie de un nou bisturiu cu lama tăioasă ca frica de moarte ar trebui să umblăm cu el la vedere eventual la reverul bunului simț să umplem cu vorbe … Continuă lectura →

mai am de cercetat pe undeva metoda înmulțirii zilelor rămase încă mai doresc să-mi trăiesc copia anilor ce-au fost în oglinzile ochilor să caut pajiștile înfloritelor zâmbete sau zilele ascunse-n memoria simțurilor când din albul zăpezii-mi ningeau stelele albe și … Continuă lectura →